Descoperă secretele unei fotografii de produs reușite
Webinar cu Iulia Barbu
Webinar-ul acesta face parte dintr-o serie de webinarii organizate în și pentru Comunitatea MarkeTales. Cine a organizat webinariile? Alina Hlipcă-Radovici, fondatoarea comunității MarkeTales – Femei cu povești magice. Alina este, de asemenea, marketer în agenția de publicitate care îi poartă numele. Seria de webinarii a fost organizată din contribuție, pentru a veni în ajutorul femeilor antreprenor, dar nu numai, din România și de peste hotare. Femei care s-au unit sub umbrela plină de contribuție și armonie a comunității MarkeTales.
Iulia este fotograf de familie. Abordează, de asemenea, fotografia de produs si fotografia de branding personal. În paralel ține cursuri de fotografie la Colegiul Mircea Cristea din Brașov, elevilor de la secția de Producție Media.
Fotografia de produs – noțiuni de bază
Iulia începe prezentarea cu o fotografie în care sunt așezați față în față un pantof roșu, cu toc, și un tenis negru. Ne spune că o reprezintă foarte mult fotografia. De ce? Deoarece poate trece foarte ușor din ”papucii de mămică” în ”papucii de lady”. Fără probleme se adaptează la cerințele clienților ei.
Le aduce aminte participantelor că nu contează foarte mult cu ce fotografiază. Aparat DSLR, aparat foto bridge sau un telefon, important e să învățăm câteva noțiuni de bază. Noțiuni care să ne ajute să facem poze cât mai calitative, care să atragă privirile.
Lumina în fotografie
Există lumina naturală, de la soare, și lumina artificială, care vine de la lămpi, blițuri sau alte lumini de studio. Lumina naturală este ideală mai ales dacă este filtrată de nori.
Lumina poate fi moale, adică lumină directă, fără difuzie. Dar și lumină dură, care durează umbre dure. Aceasta din urma oferă o atmosferă mai dramatică, care totuși nu e dorită în fotografia de produs. Difuzia poate reprezenta chiar și o coală de hârtie albă, pusă la o anumită distanță în fața lămpii. Astfel, umbrele devin mai moi și atmosfera este una mai caldă.
Lumina naturală este una blândă care creează umbre moi. De aceea este foarte folosită și apreciată de toți fotografii, din orice colț al lumii.
Atunci când se fotografiază în studio se folosesc mai multe tipuri de lumini. Prima este lumina principală care se poziționează față de subiect în așa fel încât să se creeze umbre. Fotografia este o imagine 2D. de aceea este nevoie să creăm volum. Iar volumul în fotografie se creează cu ajutorul luminii. Apoi, urmează lumina de umplere. Aceasta compensează partea umbrită. Lumina de umplere echilibrează contrastul dintre partea luminată și cea mai întunecată. În final, se folosește lumina de fundal. Lumina de fundal creează o siluetă frumoasă. Practic, aceasta ”decupează” fundalul de subiectul dorit.
Cu ce fotografiem?
Se poate fotografia cu un DSLR – Digital Single Lens Reflex, cu un aparat foto compact de tip bridge sau un telefon mobil. Nu este nevoie de un aparat de top, ultra performant, pentru a fotografia.
Aparatul DSLR are obiective interschimbabile. Chiar dacă ”corpul”, body-ul aparatului, este ieftin, obiectivele sunt mai scumpe. Tehnica din spate este una mult mai complexă, prin care se elimină și aberațiile cromatice.
Aparatul compact seamănă cu DSLR-urile. Dar nu au obiective interschimbabile. Acesta se mai numește și bridge. Se numește așa deoarece are un design similar cu un DSLR, dar se aseamănă și cu aparatele foto ”conserve”, râde Iulia. Se referă la aparatele care au un singur buton, cel pe care apeși pentru a face poza. În plus, aparatul compact are și butonul de mod de lucru. Adică permite lucrul în modul manual. Acest mod nu îi permite aparatului să te conducă, să îți spună el ce să faci. Ci îl conduci tu pe el. Atunci când înveți să fotografiezi în modul manual te poți considera fotograf, cel puțin amator.
Se pot face fotografii și cu telefonul. Cu telefoanele smart, desigur. Ultimele generații de telefoane au și ele un mod PRO de lucru. În acest mod se pot face tot felul de setări de ISO, de diafragmă și nu numai. Setările acestea te ajută să faci fotografii chiar foarte bune, spune Iulia.
Cum îți spui povestea?
Mai întâi te gândești, evident, că ai un produs pe care vrei să îl vinzi. Ai un anumit stil prin care vrei să te faci cunoscut. Prin care vrei să îți faci produsele cunoscute. Apoi îți planifici fotografiile. Fotografiile calitative nu se pot face pe fugă, menționează Iulia – ”Hai că fac repede niște poze în seara asta, nu contează că lumina nu e bună, nu contează că albul nu e alb. Nu contează că se vede colțul mesei.”, oferă ea un exemplu de ”Așa nu”. Prin planificarea fotografiilor putem să ne găsim și stilul care să ne reprezinte. Care să ne ajute să ne promovăm produsele. Prin acest stil lumea te identifică.
Iulia le spune participantelor că este în regulă să se inspire din diferite surse. Să caute moduri de a-și fotografia produsele, să descopere. Cel mai important este să își păstreze originalitatea, ”Să fiți voi acolo”, adaugă Iulia. ”Dați-vă voie să greșiți, experimentați!”, spune Iulia. Ne sfătuiește să fotografiem din poziții diferite, din puncte de stație diferite. Să experimentăm cu stilul, cu recuzita, cu setările.
Odată ce îți îmbunătățești tehnica, este normal să faci fotografii mai bune. Totuși, stilul trebuie să fie constant. Această constanță îi ajută pe urmăritorii tăi să îți identifice produsele în timp ce dau scroll rapid pe Facebook, de exemplu.
Compoziție
Compoziția este modul în care ne construim fotografia, explică Iulia.
O fotografie poate fi landscape sau portrait. Fotografia tip portret este verticală, iar landscape pe orizontală. Tipul de încadrare este, în general, dictat de produs.
Pentru a încadra fotografiile corect ne putem folosi fie de display, în cazul telefonului, fie de ocular, în cazul unui DSLR. Ocularul este locul micuț în care ne punem ochiul pentru a vedea cu exactitate ce vrem să fotografiem. Aparatele de fotografiat care au ocular oferă, desigur, și opțiunea de a fotografia prin display. Dar folosirea ocularului are un rol important. Astfel ne putem concentra mai bine asupra imaginii pe care o vedem. Abia atunci vedem dacă avem elemente care ne dorim să apară sau nu în fotografie. Când ne uităm pe display suntem atacați de foarte multe informații și vom trece detaliile cu vederea.
În fotografii trebuie să ne gândim și la eliminarea surplusurilor. De exemplu, dacă fotografiem o prăjitură în bucătărie nu trebuie să fotografiem și un colț de aragaz. Sau partenerul, copiii sau o codiță de pisică strecurate în cadru. Chiar dacă putem edita ulterior pozele, Iulia ne recomandă să încercăm să facem pozele cât mai corecte direct din aparat.
Direcția fotografiei presupune de unde anume fotografiem față de produs. Poziția noastră față de subiect. Avem modul plonje, adică de sus în jos. Apoi, de la nivelul ochilor, într-un mod normal. Nu în cele din urmă, există modul racursi, de jos în sus. Acesta din urmă alungește obiectele fotografiate. Punctul de stație reprezintă poziția din care facem fotografia. Iulia recomandă să fotografiem același subiect din mai multe puncte de stație, pentru a putea apoi să alegem cea mai bună fotografie. Trebuie trase cât mai multe cadre din cel puțin 3 puncte de stație diferite. Acest sfat este aplicabil în orice fel de fotografie, nu doar în fotografia de produs. Iulia oferă ca exemplu fotografia de tip flatlay, foarte populară pe Instagram. Acest mod te fotografie presupune fotografierea subiectului cu lentila perpendiculară pe acesta. Adică dintr-o poziție de sus, foarte aliniată.
Reguli de încadrare.
Există o regulă a treimilor care este abordată în fotografie. Aceasta are, în primul rând, un rol estetic. În al doilea rând, creierul uman este obișnuit să citească de la stânga la dreapta, menționează Iulia. Așa ”citim” și o fotografie. Atât pe telefoane, cât și pe aparatele foto se pot activa niște grile. Acestea constau în două linii orizontale și două verticale, care împart ecranul în 9 casete egale – 3 segmente verticale și 3 orizontale. Segmentele ne ajută să încadrăm subiectul corect.
Iulia ne explică cum subiectul se încadrează central doar în cazul portretelor. Dar nu mereu.
Următoarea regulă de încadrare este legată de liniile de forță. Acestea reprezintă diagonalele fotografiei. Există o diagonală ascendentă, care urcă din stânga jos spre dreapta sus, unde se poziționează subiectul. Diagonala descendentă este diagonala slabă. Aceasta poziționează subiectul în colțul din dreapta jos.
Centrul de interes într-o fotografie este dat de subiect. Dacă subiectul este poziționat în așa fel încât să capteze atenția de la o primă privire, fotografia este chiar foarte bună. Intersecțiile liniilor de la regula treimilor reprezintă centrele de interes. Aceste centre de interes se citesc în sensul acelor de ceasornic. Cele mai importante centre de interes sunt 1, 2 și 3. Adică locul în care se intersectează liniile din stânga sus, apoi dreapta sus și dreapta jos. Punctul 4, de stânga jos, este de evitat.
Alegerea fundalurilor
Fundalurile se aleg în funcție de subiectul pe care îl avem de fotografiat, explică Iulia.
Ne putem alege un fundal neutru, colorat, simplu sau texturat. În funcție de ce trebuie să scoatem în evidență. De exemplu, putem folosi un fundal colorat al cărui culoare să se regăsească doar ușor în subiectul nostru. Sau un fundal simplu, care să scoată în evidență subiectul contrastant. Același principiu se poate folosi și pentru recuzită. Dacă ai elemente vegetale în subiectul tău, poți folosi niște plante naturale care să completeze fotografia. Dacă subiectul este unul mai tehnic, modern, poți adăuga în fotografie poate un ceas sau o pereche de căști.
Fundalul texturat este ideal pentru a crea o anumită atmosferă. Atunci când atingi o emoție, persoana respectivă va spune ”Vreau!”, accentuează Iulia. Aceste emoții se creează folosind elemente familiare în fotografii.
Mai există așezarea produsului într-o manieră care să reflecte modul de utilizare al acestuia. Iulia ne arată un exemplu cu un tablou așezat pe un șemineu, care are în jur alte elemente decorative cu tematică de iarnă. Iulia explică faptul că atunci când produsul este pus într-un context, formând un întreg, oamenii reacționează mult mai bine la vederea lui.
Finețuri în fotografie
Acestea sunt elemente care țin de fiecare în parte, în funcție de ce produse vrem să promovăm.
Totuși, Iulia ne oferă câteva tips-uri: flori uscate sau artificiale, cartoane, vopsea acrilică, orice alte materiale de papetărie și bricolaj, nasturi, dantele, ingrediente sau alimente.
Referitor la detaliu și textură, Iulia ne atrage atenția să nu facem doar o fotografie de ansamblu a produsului. Ne recomandă, dacă produsul permite, să punem în evidență detaliile și textura. Adică să ne apropiem foarte mult cu telefonul sau cu aparatul foto de produsul respectiv.
Prin detalii și textură se oferă senzații. Senzații de gust, de cald, orice fel de senzații ar putea fi simțite atunci când cineva ne privește produsul. Când vedem o fotografie de produs calitativă se trezește în noi dorința de a cumpără acel produs. La fel reacționează toți oamenii.
Editarea
Indiferent că alegem să edităm fotografiile noastre pe calculator sau pe telefon, Iulia atrage atenția că trebuie să reproducem întotdeauna cu acuratețe nuanțele. Un contrast mai puternic s-ar putea să diminueze calitatea fotografiei. S-ar putea să modifice și aspectul produsului. În acest caz, se poate ca unii clienți să fie nemulțumiți, deoarece produsele nu sunt identice cu cele prezentate în fotografii.
În încheiere, Iulia își dorește să ținem minte că nu avem nevoie de un aparat profesional pentru a face fotografii de produs calitative. Avem nevoie doar de multă creativitate și noțiunile de bază!